Trebuie să vă nașteți din nou!

Domnul Isus i-a spus odată lui Nicodim următoarele cuvinte:”Adevărat îți spun că dacă un om nu se naște din nou nu poate vedea împărăția lui Dumnezeu.” Oare să ne naștem noi încă odată? Asta dorea să spună Domnul Isus? Bineînțeles că nu. El vorbea aici de o naștere din nou a sufletului nostru, o viață venită de sus, o viață din Dumnezeu. Să fi născut din nou înseamnă să Îl lași pe Domnul Isus să te ierte de păcatele tale și să îți dea o viață nouă în El.

Este important ca noi să ne naștem din nou, pentru că este singura șansă să intrăm în împărăția lui Dumnezeu. Doar dacă ai început o viață nouă în Isus Hristos, vei putea să ajungi în cer alături de Dumnezeu. Oare ești tu născut din nou? Ai început acea viață nouă în Hristos? Dacă nu, înseamnă că natura păcătoasă este încă în tine și ești departe de Dumnezeu.

Dacă ești născut din nou, iată care este provocarea pentru tine:  ”Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s’au dus: iată că toate lucrurile s’au făcut noi.”2Cor 5:17. Dacă ești născut din nou atunci tu ești o făptură nouă. Toate lucrurile vechi s-au dus. Oare trăiești tu în felul acesta? Trăiești cu adevărat o viață nouă, fără păcat? Dumnezeu vrea ca să nu te mai joci cu păcatul din viața ta și să trăiești o viață curată, o viață nouă în El!

Anunțuri

Inimi în ceruri!

Vreau să va aduc aminte de un episod din viața apostolului Pavel. El împreună cu Sila erau în Macedonia, unde Pavel a eliberat o tânără stăpânită de demoni. Stăpânii fetei s-au supărat pentru că nu mai puteau câștiga pe seama ei și au pornit poporul împotriva celor doi. Pavel și Sila au fost bătuți și aruncați în închisoare, picioarele fiindu-le puse în butuci. În această situație ei făceau următorul lucru:”Pe la miezul nopţii, Pavel şi Sila se rugau, şi cîntau cîntări de laudă lui Dumnezeu; iar cei închişi îi ascultau. ” Fapte 16:25

Este impresionant ca în starea în care erau, ei să se bucure de Dumnezeu și să Îi cânte laudă! Mă gândesc la noi, atunci când trecem prin probleme, imediat ne supărăm și începem să ne răzvrătim împotriva lui Dumnezeu. Oare de ce nu putem fi și noi ca și Pavel și Sila? În încercări să ne încredem în Dumnezeu și să nu lăsăm îngrijorarea să ne fure bucuria?  În ultima vreme m-am îngrijorat și eu de lucruri destul de mici, dar exemplul lui Pavel mi-a arătat ce credință mică am și cât de puțin mă bucur de Dumnezeu.

Cineva spunea referitor la această întâmplare:”Picioarele nu simt nimic în butuci, când inima este  în cer.” Cu adevărat, dacă inima noastră ar fi în cer, am trece mult mai ușor prin încercări. Haideți să învățăm să ne gândim mai mult la cer, să trăim pentru cer. Să Îl căutăm mai mult pe Dumnezeu în fiecare zi prin rugăciune, citirea Cuvântului și împlinirea lui, bucurându-ne de Domnul nostru în fiecare clipă.

 

 

Psalmul Televizorului!

Televizorul este păstorul meu,

Nu voi duce lipsă de nici un serial.

El mă face să stau în fotoliu

Şi mă duce departe de Scriptură.

Îmi amărăşte sufletul şi mă povăţuieşte

Pe cărările desfrâului şi violenţei.

Din pricina celor ce fac reclame,

Chiar dac-ar fi să umblu

Prin valea responsabilităţilor mele,

Nu voi fi atins de nimic

Căci televizorul este cu mine,

Parabolica şi telecomanda mă mângâie.

El mă răsplăteşte cu reclama lui

În faţa nefirescului din mine.

El îmi unge capul cu filozofia lumii

Şi paharul poftelor mele

Este plin de dă peste el.

Da, lumea şi ignoranţa mă vor însoţi

În toate zilele mele

Şi voi locui totdeauna în iad,

Uitându-mă la televizor.