Ce ii dam lui Dumnezeu?

Se spune ca un om care nu avea nimic. Dar Dumnezeu ia dat 10 mere.

I-a dat primul măr, ca să aibă ce să-I dea inapoi lui Dumnezeu ca mulţumire pentru cele 9 mere. I le-a dat pe următoarele 3 ca să le mănânce. I-a mai dat încă 3 ca să le dea în schimbul unei locuinţe. Şi i le-a dat pe ultimele 3 ca să le schimbe pe nişte haine. Omul a pus de-o parte primul măr pentru Dumnezeu. A mâncat următoarele 3 mere. A plătit cu celelalte 3 pentru o locuinţă, iar pe ultimele 3 le-a dat în schimbul unor haine.
Apoi a privit din nou la mărul lui Dumnezeu. Părea mai mare şi mai zemos decât celelalte. Ştia că primise acest măr ca să-1 dăruiască înapoi lui Dumnezeu ca mulţumire. Dar s-a gândit că Dumnezeu are toate merele din lume, aşa că… a mâncat şi primul măr şi i-a dat lui Dumnezeu… coceanul.
Câteodata și noi îi dăm lui Dumnezeu ceea ce se aseamana cu un cocean de măr. Îi dăm doar ceeea ce rămâne din timpul nostru, din banii nostrii și din energia noastră.

Matei 6:33 Căutaţi mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

Haideți să nu uităm să  Îl punem pe Domnul Isus pe primul loc în viața noastră și să Îl cinstim în tot ce facem!

Reclame

Dumnezeu este de partea noastra!


„El va porunci Îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale” (Psalmul 91:11)

Tot la două săptămâni misionarul se ducea în oraş să cumpere provizii medicale pentru un mic spital de campanie unde slujea. Într-una din călătoriile lui, el a văzut doi oameni bătându-se pe stradă. Unul din ei era rănit grav, aşa că s-a oprit, i-a tratat rănile şi i-a spus despre dragostea lui Dumnezeu. Apoi s-a îndreptat spre casă, oprindu-se în junglă să înnopteze. Când a vizitat oraşul după alte două săptămâni, un om s-a apropiat de el; acelaşi pe care îl ajutase în călăto­ria lui anterioară. Omul a spus: „Ştiam că ai la tine bani şi medicamente, aşa că gaşca noastră a plănuit să te urmărească în locul unde ai campat şi să te omoare pentru bani şi medicamente. Dar chiar când eram pe cale să te atacăm, am văzut douăzeci şi şase de paznici armaţi în jurul tău”.

Misionarul a răspuns: „nu, e imposibil; eram singur”. Omul a continuat să povestească: „Şi amicii mei i-au văzut, i-am numărat”. Câteva luni mai târziu, când misionarul a povestit cele întâmplate în biserică în ţara lui, cineva l-a întrerupt: „în ce zi s-a petrecut exact?” Când misio­narul i-a precizat ziua exactă, omul a fost surprins. El a spus: „Exact în acea noapte în Africa era dimineaţă aici şi am simţit un puternic îndemn de a mă ruga pentru tine. A fost atât de puternic încât am sunat câţiva oameni să vină la biserică şi să se roage cu mine. Toţi cei care v-aţi rugat împreună cu mine vă rog să vă ridicaţi în picioare. Unul câte unul, misionarul i-a numărat; douăzeci şi şase, exact numărul paznicilor armaţi. Adevărul este acesta: „El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale”.